Asta ne duce la povestea noastră, a unei cafenele micuțe, dar cochete, pe o străduță din centrul vechi din capitală. Închiderea obligatorie și trecerea la regim de comenzi nu a fost ușoară. Nu erau atât de cunoscuți încât să se poată baza că lumea va continua să comande cafea de la ei pentru acasă.
Trecerea prin lunile de lockdown n-a fost grozavă. Dar cafeneaua din povestea noastră a ieșit cumva la liman. Lockdown-ul s-a încheiat și au putut deschide din nou terasa.
Dar cum să atragi clienții înapoi în aceste timpuri atât de diferite? Nu mai sunt așa mulți turiști, iar localnicii parcă sunt mai sceptici, ba ar vrea să iasă, ba nu ar vrea. Iar atunci când ies, parcă sunt mai tentați să meargă spre restaurante mai mari, a căror reputație o cunosc. Așa că afacerea lor micuță nu reușește să își reia avântul sperat chiar din prima.
S-au tot gândit cum să reușească să fie mai vizibili printre toate cafenelele din centrul vechi. Și iată că într-un final le-a venit o idee: ce-ar fi să pună un steag personalizat pentru a deveni mai vizibili și, de ce nu, pentru a stârni curiozitatea?
Așadar, s-au pus repede pe treabă. Primul lucru de care aveau nevoie era un slogan. Au ales ceva care să aducă oamenilor aminte de COVID, dar nu pentru a-i speria. Dimpotrivă, au ales un slogan care să încurajeze în primul rând, să spună trecătorilor că această cafenea e sigură, că le pune sănătatea în prim plan. În fond, oamenii merg la cafenea să se simtă bine, să se relaxeze, cine vrea să vadă un slogan care îi sperie?
Culorile le-au ales să fie în ton cu cafeneaua, ca să fie ceva familiar pentru cei care mai trecuseră prin zonă.
Tot ce mai rămăsese de făcut era să găsească o modalitate de a crea steagul dorit. Aveau slogan, culori și o idee despre cum le-ar dori îmbinate, mai rămânea doar să le pună pe pânză.
Au făcut un design ca să-și facă idee cum ar arăta totul pe un steag și au încercat mai multe formaturi. La final, au ales un steag personalizat de tip lacrimă pe care să îl poată pune pe terasă în fața cafenelei, să fie cât mai vizibil. Formatul acesta e și foarte ușor de mutat. Poate fi chiar dus înăuntru când cafeneaua e închisă.
Povestioara noastră ajunge la sfârșit, dar povestea cafenelei continuă. Ideea lor, simplă dar ingenioasă a dat roade, iar oamenii au devenit mai curioși să le treacă pragul. Și cine știe, poate pe când trece toată criza asta vor schimba sloganul, mai ales că lumea începe să îi știe după steagul care te întâmpină de departe.
